Varanda / Munisípiu / Lere Anan Timur: Timor-Leste Ukun An Sai Nasaun Independente Ne’e Karun, Jerasaun Foun Tenke Hatene Historia

Lere Anan Timur: Timor-Leste Ukun An Sai Nasaun Independente Ne’e Karun, Jerasaun Foun Tenke Hatene Historia

Jeneral Reformadu, Lere Anan Timur.

Baucau, 20 Agostu 2026 — Eis Gerilheiro FALINTIL, Lere Anan Timur, apela ba jerasaun foun Timor-Leste atu hatene, prezerva no valoriza istória luta no rezisténsia, tanba ukun-a’an ne’ebé nasaun goza no sai independénsia ohin loron ne’e hetan liuhusi luta naruk, sakrifísiu no sofrimentu husi povu no a’aswain FALINTIL sira.

Apelu ne’e hato’o iha okaziaun selebrasaun tinan 51 Kriasaun Forsa Armada Libertasaun Nasionál Timor-Leste (FALINTIL), ne’ebé hala’o iha área Foho Matebian, Postu Administrativu Matebian, Munisípiu Baucau.

Jeneral Reformadu, Lere Anan Timur hatete, Foho Matebian mak fatin istóriku ida ne’ebé testemunha sakrifísiu no luta hosi Timor-oan sira durante períodu rezisténsia. Tanba ne’e, nia konsidera importante atu jerasaun foun sira komprende istória ne’ebé lori nasaun to’o ba independénsia.

“Ukun-a’an ne’e karun tebe-tebes. Tanba ne’e, jerasaun foun sira tenke buka hatene istória. Bainhira ita-nia isin lakon, maibé ita-nia istória sei iha no la lakon,” dehan Lere Anan Timur.

Tuir nia, istória luta la’ós de’it kona-ba pasadu, maibé sai patrimóniu ida ne’ebé tenke transmite ba jerasaun sira tuirmai atu sira komprende valor liberdade, unidade no responsabilidade nu’udar sidadaun.

Lere mós husu ba jerasaun foun atu prezerva prinsípiu no valores ne’ebé a’aswain FALINTIL sira hatudu durante luta, inklui unidade nasionál, solidariedade, responsabilidade no interese nasionál.

Nia subliña, instituisaun relevante, eskola no komunidade iha papél importante atu dokumenta no transmite memória istórika ba jerasaun foun, liuhusi edukasaun, dokumentasaun no preservasaun patrimóniu istóriku.

Nia informa, husu ba jerasaun foun kria paz no estabilidade iha nasaun Timor-Leste hodi kontribui dezenvolvimentu ba ita nia rai 

“Jerasaun foun sira tenke hadomi malu, hadomi ita-nia rain, kria pás no estabilidade hodi kontribui ba dezenvolvimentu. Se ita la hamutuk, problema sei mosu iha ita-nia rai,” nia informa

Nia hatete, Timor-Leste presiza kontinua hametin unidade no dame, tanba liberdade ne’ebé hetan liuhusi sakrifísiu barak tenke uza hodi harii nasaun ida ne’ebé di’ak liután ba jerasaun agora no futuru.

Lere Anan Timur, rekoñese istória no sakrifísiu a’aswain FALINTIL la’ós de’it atu hanoin fila-fali ba tempu pasadu, maibé mós atu sai fonte inspirasaun ba jerasaun foun hodi kontinua servisu ba nasaun.

Selebrasaun tinan 51 FALINTIL iha Foho Matebian ne’e partisipa hosi juventude, estudante, autoridade lokal no munisípiu, membru Governu, veteranu no entidade relevante sira.

 

Kontribuitor

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Scroll to Top